În primele șase luni ale anului, România a cheltuit aproape 6 miliarde de euro pe importuri de alimente, echivalentul a 33 de milioane de euro pe zi, conform datelor oficiale. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât țara noastră dispune de resurse agricole semnificative, dar nu reușește să le valorifice eficient.
Polonia vs. România: Două abordări diferite
Deși Polonia și România au potențial agricol similar, cele două țări au evoluat în mod opus. În timp ce polonezii au transformat deficitul comercial într-un excedent de 13,5 miliarde de euro, România a ajuns la un deficit de 35 de miliarde de euro. Pe segmentul alimentar, deficitul a crescut de șapte ori în ultimii ani, ajungând la 3 miliarde de euro.
Principalele categorii de produse la care importăm masiv sunt carnea, peștele, lactatele, fructele și legumele, precum și produsele de panificație. Sursele principale de import includ Germania, Italia, Elveția, dar și țări precum Ucraina sau Bulgaria.
Probleme structurale în agricultură
Una dintre cauzele acestei situații este agricultura fragmentată. Dimensiunea medie a unei ferme în România este de doar 3,7 hectare, față de 130 de hectare în Cehia sau 22 de hectare în Bulgaria. În plus, majoritatea fermierilor sunt în vârstă, iar peste 87% din cei activi în agricultură practică agricultură de subzistență.
Producția pe cap de locuitor este mult sub media europeană. De exemplu, la lapte, România produce doar 3,62 tone pe animal, față de 8 tone în Germania sau 7,2 tone în Franța. La carne de vită, contribuția noastră la producția europeană este de doar 0,6%, iar la porc de 1,5%.
Exportăm materie primă, importăm produse finite
O altă problemă majoră este faptul că exportăm materii prime cu valoare adăugată mică, dar importăm produse prelucrate. De exemplu, importăm bulion de roșii în proporție de 14 la 1 față de producția locală, deși roșiile sunt un produs tradițional românesc. La miere, aducem anual produse din China în valoare de peste 3 milioane de euro.
Ce soluții există?
Pentru a reduce deficitul, este nevoie de o schimbare de mentalitate: trebuie să trecem de la „vindem ce producem” la „producem ce se cere pe piață”. Experții sugerează crearea unor strategii pe categorii de produse, sprijinirea fermierilor pentru modernizare și atragerea investițiilor în procesarea locală.
Fără reforme profunde în agricultură și fără investiții în tehnologie și irigații, România va rămâne dependentă de importuri, deși are tot ce-i trebuie pentru a fi auto-suficientă.
