În inima unui sat lângă Sibiu, un muncitor nepalez, pe care colegii îl numesc „Ion”, își începe ziua de lucru. A sosit în România acum cinci luni, în căutarea unei vieți mai bune, și acum face parte din forța de muncă care umple golurile lăsate de românii plecați în străinătate.
Problemele pe care le întâmpină sunt multe: bariera lingvistică, diferențele culturale și uneori prejudecățile. Dar fără oameni ca el, multe ferme și întreprinderi ar înceta să funcționeze. „Tinerii români nu mai vin să lucreze la câmp sau în fabrici. Preferă să plece sau să aștepte un job mai ușor și mai bine plătit”, mărturisește un fermier local.
O criză care se simte în toate sectoarele
Conform unei analize recente, peste 40% dintre companiile din România se confruntă cu lipsa de personal calificat. Rata de ocupare a crescut ușor, dar rămâne sub media europeană. Industrii precum IT, sănătate și agricultură sunt cele mai afectate.
În mediul rural, situația este alarmantă. Fermierii recunosc că fără muncitorii din Asia, multe activități agricole ar fi compromise. „Ei sunt cei care strâng fânul, îngrijesc animalele și mențin fermele în funcțiune”, spune un proprietar.
Migrația – un paradox al pieței muncii
În ultimii ani, România a înregistrat o migrație netă pozitivă, adică mai mulți oameni au intrat în țară decât au plecat. Totuși, milioane de români continuă să lucreze în străinătate, iar economia devine tot mai dependentă de forța de muncă străină, adesea necalificată.
Problema se agravează pe fondul îmbătrânirii populației. Vârsta mediană a ajuns la 44 de ani, iar numărul persoanelor peste 65 de ani a crescut semnificativ. În plus, sistemul educațional nu reușește să pregătească suficienți absolvenți calificați, iar abandonul școlar rămâne ridicat.
Soluții pe termen lung
Autoritățile recunosc că această criză nu poate fi rezolvată peste noapte. Este nevoie de politici care să stimuleze natalitatea, să îmbunătățească educația și să facă România mai atractivă pentru cei care lucrează în străinătate.
În același timp, tehnologiile moderne, precum robotizarea și inteligența artificială, pot ajuta la compensarea lipsei de muncitori. Dar fără investiții în resurse umane, problema va persista.
Pentru acum, oameni ca „Ion” rămân esențiali în menținerea economiei pe linia de plutire. Iar România trebuie să găsească rapid soluții pentru a nu deveni și mai dependentă de forța de muncă străină.
