Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a explicat într-un interviu recent de ce autoritățile ruse au adoptat măsuri severe de control asupra presei în ultimii doi ani. El a descris această politică ca fiind o reacție la ceea ce a numit un „război informațional” împotriva Rusiei, susținând că statul nu poate ignora publicațiile care, în opinia sa, subminează imaginea țării.
Peskov a recunoscut că măsurile luate după începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei au fost dure, inclusiv închiderea unor outlet-uri independente și plecarea forțată a numeroși jurnaliști. „Trăim o perioadă de cenzură de război, un fenomen nou pentru noi,” a afirmat el. „Conflictele se desfășoară nu doar pe front, ci și în sfera informațională, iar ignorarea unor surse care denigrează Rusia în mod intenționat ar fi o greșeală.”
În februarie 2022, Moscova a adoptat legi stricte împotriva criticii războiului, interzicând diverse publicații și etichetându-le drept „agenți străini” sau „organizații indezirabile”. Printre acestea se numără Meduza, un site de știri care funcționează din exil, acuzat de Kremlin că oferă o imagine unilateral negativă a Rusiei.
În ciuda justificării cenzurii, Peskov a lăsat ușor deschisă posibilitatea unei relaxări viitoare a controlului asupra presei, sugerând că ar putea apărea publicații mai echilibrate, capabile să abordeze atât problemele, cât și succesele țării. „Vom învăța din greșelile trecutului,” a spus el, fără a oferi detalii concrete despre viitoare schimbări.
Astfel, deși Kremlinul continuă să susțină necesitatea restricțiilor în contextul conflictului, discursul lui Peskov sugerează o eventuală adaptare a politicilor media în funcție de evoluția situației.
