Înainte de discuțiile cu fostul președinte american Donald Trump, liderul rus Vladimir Putin a ales să nu răspundă la întrebările jurnaliștilor. Reporterii au încercat să afle dacă ar fi dispus să accepte un armistițiu în Ucraina sau să promită încetarea atacurilor împotriva civililor, însă Putin a păstrat tăcerea. La un moment dat, acesta a strigat ceva către presă, dar mesajul său a rămas neclar.
Trump a sosit în Alaska pentru summit, declarând că dorește să obțină un acord de încetare a focului „imediat”. Cu toate acestea, analiștii consideră că șansele de reușită sunt minime. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și aliații săi europeni se tem că Trump ar putea accepta o înghețare a conflictului care ar consolida controlul Rusiei asupra unor teritorii ucrainene ocupate.
Fostul lider american a încercat să alunge aceste suspiciuni, afirmând că Ucraina va avea ultimul cuvânt în privința oricăror concesii teritoriale. „Nu negociez pentru ei, ci încerc să-i aduc la masa negocierilor”, a spus Trump. El a adăugat că succesul întâlnirii ar însemna un armistițiu rapid, insistând că nu va fi mulțumit dacă acesta nu va fi anunțat în ziua respectivă.
Moscova a reiterat poziția sa față de conflict, susținând că cererile sale rămân neschimbate: retragerea trupelor ucrainene din anumite regiuni și renunțarea la planurile de aderare la NATO. Rusia controlează deja aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și părți din Donbas.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe rus a confirmat că cererile Kremlinului sunt aceleași de peste un an, referindu-se la un discurs al lui Putin din iunie 2024, în care acesta a cerut recunoașterea anexării unor teritorii și garantarea drepturilor vorbitorilor de rusă.
Kiev a respins în mod repetat aceste condiții, considerându-le inacceptabile. Zelenski a subliniat că orice discuții teritoriale pot avea loc doar după încheierea unui armistițiu. El a exclus orice retragere a trupelor ucrainene sau cedare a pozițiilor defensive.
În contextul actual, propunerile Rusiei ar însemna cedarea a încă 21.000 de kilometri pătrați de teritoriu. Comunitatea internațională continuă să recunoască granițele Ucrainei din 1991, respingând pretențiile teritoriale ale Moscovei.
