Economia României traversează o perioadă dificilă, marcată de creșterea rapidă a deficitelor fiscale și externe, precum și de o scădere semnificativă a încrederii consumatorilor. Analiștii avertizează că în următorii ani, trei elemente-cheie vor fi supuse unor teste severe: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea investitorilor, inclusiv cea a agențiilor de rating.
Proiecțiile economice indică o contracție economică între -0,6% și -1,4% pentru acest an. Această estimare este susținută de sondajele recente care arată că perspectiva pentru sectorul serviciilor și comerțului a atins cel mai pesimist nivel din ultimii doi-trei ani, iar încrederea consumatorilor este chiar mai scăzută decât în perioada pandemiei.
Spre o redresare lentă
Procesul de redresare economică va depinde în mare măsură de condițiile inițiale și de politicile adoptate. Experiența din perioada 2008-2009, când economia a înregistrat doi ani consecutivi de contracție, servește drept avertisment. Spre deosebire de redresarea rapidă post-pandemie, acum nu există măsuri extraordinare care să stimuleze economia, iar constrângerile bugetare sunt mult mai severe.
Ajustarea fiscală va avea costuri socio-economice inevitabile. Economiștii subliniază că credibilitatea acestor măsuri este indisolubil legată de impactul asupra populației – „merg împreună precum calul și trăsura”.
Consumul în scădere, investițiile și exporturile sub presiune
În ultimii ani, consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice, ajungând să reprezinte peste 70% din PIB în 2024. Însă, în prezent, puterea de cumpărare este erodată, iar efectele se resimt și pe piața muncii.
Investițiile au fost un factor de creștere doar în doi ani (2019, 2023), iar exporturile nete au contribuit pozitiv doar în patru ani din ultimul deceniu (2011-2013, 2023). Anul trecut, exporturile au atins cea mai mică pondere din PIB din ultimii ani (35,6%), iar în 2025, vânzările cu amănuntul și serviciile au înregistrat scăderi semnificative.
Semnalele negative se văd și în sectorul auto, unde înmatriculările de mașini noi au scăzut cu 21,8% în prima jumătate a anului, iar tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 3% la nivel național (cu o scădere de 10% în București).
Provocări pe plan extern
Performanța slabă a principalilor parteneri comerciali (Germania, Franța, Italia), criza industriei auto europene și schimbările în comerțul global reprezintă obstacole semnificative pentru exporturile românești. În acest context, absorbția fondurilor europene și performanța exporturilor nete rămân incerte.
Inflația continuă să crească
În iulie 2025, inflația a urcat la 7,8%, iar Banca Națională a României a ajustat proiecțiile, anticipând un vârf de 9,2% în trimestrul al treilea. Reducerea ratelor dobânzilor este exclusă în acest an, deoarece autoritățile monetare încearcă să limiteze efectele inflaționiste.
În concluzie, economia României se află la un moment critic. Deciziile politice din următoarea perioadă vor determina dacă țara va cunoaște o resetare economică sau va continua pe o traiectorie descendenta. Realismul, nu optimismul sau pesimismul, trebuie să ghideze acțiunile viitoare.
