Astăzi, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele semnificative privind evoluția economiei în primele șase luni ale anului. Datele arată o creștere economică de doar 0,3% în al doilea trimestru față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând tendința de încetinire a activității.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat recent că economia ar putea avansa cu o rată modestă, între 0 și 1%, în următoarele 12 luni. „Este o estimare preliminară, bazată pe evaluări curente”, a precizat el, subliniind importanța absorbției eficiente a fondurilor europene pentru a preveni o posibilă recesiune.
Însă nu toți experții sunt de acord cu această perspectivă. Analiștii de la BRD estimează că România ar putea intra într-o recesiune în 2025, cu o scădere a PIB-ului cuprinsă între 0,6% și 1,4%. Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a avertizat că indicatorii macroeconomici din iunie arată un risc crescut de stagnare, exacerbat de măsurile fiscale recente.
„O eventuală recesiune ar coincide cu o nouă creștere a inflației, determinată de majorarea taxelor indirecte. Este o combinație periculoasă, rezultată din politicile fiscale pro-ciclice ale ultimilor ani”, a explicat Codîrlașu.
Potrivit unui raport ING, economia ar putea înregistra o creștere de doar 0,3% în 2025, în timp ce inflația ar putea atinge aproape 10%, iar șomajul ar urca la 6%. BCR, pe de altă parte, și-a anunțat intenția de a-și revizui prognozele după publicarea datelor INS.
Semne de alarmă
Economiștii urmăresc mai mulți indicatori care ar putea anunța o recesiune:
– Scăderea numărului de locuri de muncă și creșterea cererilor de ajutor de șomaj.
– Reducerea cheltuielilor gospodăriilor și scăderea vânzărilor din retail.
– Creșterea falimentelor și a lichidărilor de stocuri.
– Contractarea comenzilor în industrie și scăderea producției.
În plus, comportamentul consumatorilor și al firmelor va juca un rol crucial. Dacă anticipatele inflaționiste devin exagerate, iar autoritățile nu clarifică durata măsurilor fiscale, riscul de depășire a țintei de inflație devine semnificativ.
În concluzie, economia românească se află la un moment critic, iar politicile viitoare vor determina dacă va evita sau va cădea într-o recesiune.
