Viața profesională a românilor durează, în medie, puțin peste 32 de ani, conform datelor Eurostat, situându-ne pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Poziția noastră este cu atât mai surprinzătoare cu cât, acum două decenii, ne aflam printre țările în care oamenii munceau cel mai mult, alături de statele nordice.
Povestea unei femei care se confruntă cu realitatea pieței muncii
Daniela, o femeie de 56 de ani, a lucrat timp de 32 de ani în domeniul financiar, până când a fost concediată anul trecut. De atunci, a aplicat la peste 200 de joburi, dar a fost chemată la un singur interviu, fără rezultate. „Mă simt ca un semi-pensionar”, mărturisește ea, explicând că a decis să-și vândă apartamentul pentru a-și reduce cheltuielile. „Banii se duc repede, iar cea mai mare teamă este să nu mă îmbolnăvesc”, adaugă.
De ce românii ies mai devreme de pe piața muncii?
1. Participarea scăzută a femeilor – Ratele de ocupare ale femeilor sunt printre cele mai mici din UE, multe părăsind cariera din cauza responsabilităților familiale sau a normelor culturale. În 2023, femeile din România au lucrat, în medie, doar 28,5 ani, față de peste 41 de ani în țări precum Suedia.
2. Pensionări anticipate – Schemele speciale de pensii permit unor categorii profesionale să se retragă de la 50-55 de ani, reducând durata medie a vieții active.
3. Șomajul tinerilor – Mulți absolvenți rămân ani la rând fără un loc de muncă stabil sau intră târziu pe piață, uneori abia la 30 de ani.
4. Munca la negru – O parte semnificativă a activității economice nu este înregistrată oficial, iar anii petrecuți „în subteran” nu se reflectă în statistici.
5. Sănătatea precară – Speranța de viață mai scăzută și ratele ridicate de dizabilitate împing o parte din populație să părăsească forța de muncă mai devreme.
Disparități între genuri și regiuni
Diferența dintre bărbați și femei este una dintre cele mai mari din UE: bărbații români lucrează în medie 35,9 ani, iar femeile doar 29,2 ani. La nivel european, țările nordice domină topul, cu durate de peste 40 de ani, în timp ce sudul continentului rămâne în urmă. Olanda deține recordul, cu 43,8 ani de viață activă, iar România și Italia ocupă ultimele locuri.
Ce ne spune viitorul?
În ultimii 10 ani, majoritatea statelor UE au înregistrat creșteri ale duratei vieții profesionale, în timp ce România a rămas în loc sau a înregistrat o ușoară scădere. Fără politici care să stimuleze ocuparea femeilor, combaterea muncii nedeclar
