România deține cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, situându-se semnificativ deasupra mediei comunitare. În ciuda unor semne de ameliorare pe plan internațional, economia românească continuă să fie puternic afectată de dinamica prețurilor.
Analiza comerțului exterior relevă o structură complexă: țara înregistrează deficit comercial cu 21 de state membre, dar menține excedente cu altele cinci. Acest dezechilibru comercial devine un canal prin care România atât importă, cât și exportă inflație. Pe de o parte, dependența de importuri din țări cu scumpiri accentuate, cum ar fi Ungaria sau Polonia, contribuie la presiunile inflaționiste interne. Pe de altă parte, excedentul comercial cu state precum Franța, Croația sau Malta face ca creșterile de preț din România să se transmită și acestor parteneri.
Mecanismele prin care se propagă inflația sunt bine cunoscute: dependența de materii prime și energie din import, variațiile cursurilor de schimb și creșterile globale ale prețurilor la mărfuri. În contextul actual, România se confruntă cu un dublu efect: pe plan intern, prețurile sunt alimentate de costurile ridicate ale importurilor, iar pe plan extern, produsele românești exportate devin mai scumpe pentru partenerii comerciali.
Situația reflectă atât vulnerabilitățile economice structurale, cât și interconectarea piețelor din spațiul european. În timp ce unele state, precum Cipru sau Franța, se bucură de rate foarte scăzute ale inflației, România rămâne printre puținele economii din UE în care scumpirile încă prezintă valori semnificative.
