Indicatoarele economice din România semnalează un risc major de recesiune, potrivit unui sondaj recent realizat de asociația de analiști financiar-bancari. Scăderea semnificativă a indicatorului de încredere macroeconomică în iunie, la doar 29,9 puncte, reflectă o tendință alarmantă, în condițiile în care autoritățile nu au finalizat încă pachetul fiscal.
„Situația actuală este una delicată: pe de o parte, inflația ar putea crește din cauza măsurilor fiscale, iar pe de altă parte, economia ar putea intra în recesiune. Este o combinație periculoasă, generată de politicile pro-ciclice din ultimii ani”, explică un reprezentant al asociației.
Recesiunea, definită ca o scădere a PIB-ului timp de minimum două trimestre consecutive, pare din ce în ce mai probabilă. Ambele componente ale indicatorului de încredere – anticipările și condițiile curente – au înregistrat scăderi bruște, iar nivelul actual al condițiilor economice este compatibil cu un scenariu de contracție.
Inflația și deprecierea leului, pe trend ascendent
Rata inflației pentru următoarele 12 luni este estimată la 5,35%, în creștere față de luna precedentă. În plus, majoritatea respondenților (82%) prevăd o depreciere a leului față de euro, fără să existe opinii care să indice o apreciere. Astfel, cursul mediu anticipat pentru următoarele 6 luni este de 5,0961 lei/euro, iar pentru 12 luni – 5,1453 lei/euro.
Stagnare sau scădere a prețurilor imobiliare
Piața imobiliară ar putea înregistra o stagnare în următoarele luni, conform 52% dintre participanți, în timp ce 35% estimează o scădere a prețurilor. Mai mult, 65% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, ceea ce ar putea duce la o ajustare în viitorul apropiat.
Deficit bugetar și riscul de retrogradare
Deficitul bugetar pentru 2025 este estimat la 7,5% din PIB, iar creșterea economică ar putea fi de doar 0,9%, cu posibilitatea unei intrări în recesiune. Datoria publică ar putea ajunge la 60% din PIB în următoarele 12 luni.
În ceea ce privește ratingul de investiții, 88% dintre experți cred că România va rămâne în categoria recomandată, în timp ce 11% anticipează o retrogradare la statutul de „junk”. Totuși, riscul de retrogradare crește odată cu slăbirea ratingului, iar o perspectivă negativă poate accelera acest proces.
În concluzie, economia românească se află într-o perioadă de incertitudine, cu riscuri semnificative pe termen scurt și mediu. Evoluția prețurilor, a cursului valutar și a politicilor fiscale va fi decisivă în următoarele luni.
