În martie 2018, Robert Lighthizer, reprezentantul comercial al SUA în administrația Trump, a publicat un raport care sublinia preocupările privind politicile economice ale Chinei. Documentul evidenția faptul că Beijingul urmărea să devină lider global în tehnologie, folosind metode discutabile, inclusiv furtul de proprietate intelectuală americană.
Problemele erau multiple: subvențiile masive, barierele comerciale și concurența neloială afectau diverse sectoare, de la industria auto și oțel până la agricultură. Dar punctul central al conflictului era tehnologia – un domeniu în care China putea să depășească SUA nu doar economic, ci și militar.
Totuși, contracararea acestei expansiuni nu era simplă. Tarifele, deși eficiente în reducerea importurilor chinezești în SUA, nu puteau opri ascensiunea firmelor chineze pe piețele globale. Un exemplu emblematic a fost încercarea eșuată de a limita influența Huawei în infrastructura 5G americană.
Robert Spalding, consilier pentru securitate națională, a propus o soluție radicală: ca guvernul federal să preia controlul asupra rețelelor 5G, pentru a exclude echipamentele chineze. Ideea a stârnit panică în rândul operatorilor de telecomunicații, iar Casa Albă a renunțat rapid la plan. Spalding a fost concediat fără ceremonii, iar piața a rămas principala forță motrice în dezvoltarea infrastructurii.
Între timp, alt gigant chinez, ZTE, se confrunta cu probleme grave. Compania fusese prinsă încălcând sancțiunile americane prin exportul de tehnologie către Iran. În 2017, sub administrația Obama, ZTE acceptase să plătească o amendă uriașă și să își reformeze managementul. Dar în 2018, autoritățile americane au descoperit că firma continuă să încalce regulile – inclusiv prin acordarea de bonusuri directorilor implicați în scandal.
Ca pedeapsă, Departamentul de Comerț al SUA a interzis companiilor americane să mai vândă componente către ZTE. Decizia a avut efecte devastatoare: producătorul chinez și-a suspendat operațiunile, iar acțiunile sale au fost retrase de la bursă. În mai puțin de o lună, ZTE era pe punctul de a se prăbuși.
Atunci a intervenit președintele chinez, Xi Jinping. Într-un apel telefonic cu Donald Trump, l-a implorat să ofere ZTE o șansă de redresare, invocând pierderile masive de locuri de muncă. Trump, în ciuda rezistenței inițiale, a cedat. Curând după aceea, a anunțat că Departamentul de Comerț va renegocia sancțiunile.
Până în iunie 2018, ZTE a acceptat să plătească o amendă suplimentară de un miliard de dolari și și-a reluat activitatea. Pentru China, incidentul a fost un semnal de alarmă – liderii săi tehnologici erau vulnerabili la presiunile americane.
Pentru SUA, însă, decizia lui Trump a ridicat întrebări. De ce și-a schimbat brusc poziția? Unii susțin că a fost un compromis pentru a obține un acord comercial favorabil cu China. Alții văd în aceasta o dovadă că, în politică, interesele economice pot depăși chiar și preocupările de securitate națională.
