În cercurile politice se discută variante privind modul de adoptare a proiectului de reformă a sistemului de pensii pentru magistrați. Conform unor surse, există posibilitatea ca acesta să fie supus votului Parlamentului ca lege separată, fără a fi inclus în pachetul fiscal pentru care Guvernul își va asuma răspunderea.
Magistrații se află în a doua zi de proteste, după ce au exprimat nemulțumiri față de prevederile care ridică vârsta de pensionare la 65 de ani și modifică condițiile de eligibilitate.
Liderii coaliției de guvernare au ținut mai multe ședințe săptămâna aceasta pentru a discuta măsurile incluse în pachetul fiscal. Calendarul inițial prevedea ca asumarea răspunderii guvernamentale să aibă loc în cursul acestei săptămâni, însă negocierile prelungite au determinat amânarea acestui pas. Dacă negocierile evoluează conform planului, premierul ar putea merge în Parlament luni, 1 septembrie.
Proiectul, publicat în dezbatere publică pe 14 august, prevede că vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani, cu condiția acumulării a minimum 35 de ani de vechime. Pensia nu va putea depăși 70% din ultimul venit net. Se preconizează o perioadă de tranziție de 10 ani, până în 2036, cu creșteri anuale progresive ale vârstei de pensionare.
Magistrații care optează pentru pensionare anticipată vor fi supuși unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard. Propunerile nu vizează membrii Curții Constituționale, deoarece statutul acestora este reglementat de altă lege.
Reforma ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie 2025.
