În cercurile politice se discută variante privind modul de adoptare a proiectului care revizuiește sistemul de pensii pentru magistrați. Potrivit unor surse, există posibilitatea ca acesta să fie examinat de Parlament ca propunere legislativă separată, fără a fi inclus în pachetul fiscal pentru care Guvernul își asumă răspunderea.
Magistrații se află în al doilea zi de proteste, ca urmare a nemulțumirilor legate de prevederile care impun vârsta standard de pensionare de 65 de ani și condiții mai strictive pentru ieșirea la pensie.
Liderii coaliției de guvernare au organizat mai multe întâlniri de lucru în ultimele zile, iar negocierile asupra pachetului de măsuri fiscale continuă. Inițial calendarul prevedea ca asumarea răspunderii guvernamentale să aibă loc în această săptămână, însă decizia a fost amânată din cauza lipsei unui consens. Dacă negocierile evoluează conform planului, premierul ar putea prezenta propunerea în Parlament luni, 1 septembrie.
Proiectul, lansat în dezbatere publică la mijlocul lunii august, stipulează că magistrații se vor putea pensiona la vârsta de 65 de ani, cu minimum 35 de ani de vechime. Cuantumul pensiei nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net. De asemenea, se prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, până în 2036, pentru aplicarea integrală a noilor reglementări.
Potrivit unor informații, s-ar analiza și posibilitatea plafonării pensiilor la 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani.
Magistrații care optează pentru pensionare anticipată vor beneficia de această posibilitate doar după împlinirea celor 35 de ani de activitate, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.
Proiectul exclude din reformă judecătorii Curții Constituționale, deoarece statutul acestora este reglementat prin legislație specială. Propunerile ar intra în vigoare la 1 octombrie 2025.
