Situația economică a României este alarmantă, conform analizei unor specialiști. Datele recente arată o combinație riscantă între inflație în creștere și o posibilă recesiune, iar semnalele nu sunt încurajatoare.
Unul dintre factorii care au mascat temporar scăderea economică a fost revizuirea Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,5 puncte procentuale. „Dacă luăm în calcul marja de eroare, este posibil ca economia noastră să fi intrat deja în recesiune”, explică un expert.
Perspectivele pentru restul anului sunt sumbre. Creșterea fiscalității va reduce puterea de cumpărare, iar cererea de consum – componentă majoră a PIB – va scădea. „Avem deja stagflație: inflație dublă combinată cu stagnare sau chiar contracție economică”, subliniază un analist.
Problemele au rădăcini în politicile fiscale ale ultimilor ani, care au fost, în unele cazuri, iresponsabile. Deficitul bugetar, considerat nesustenabil pentru următorii 2-3 ani, va alimenta inflația, iar ajustările necesare vor presupune măsuri dure. „Guvernele reduc deficitele prin inflație și depreciere. Astfel, putem anticipa taxe mai mari și prețuri în continuă creștere”, avertizează un economist.
Al doilea semestru al anului ar putea aduce o înrăutățire a situației. „Investițiile și consumul vor încetini, iar în trimestrul IV vom vedea o scădere mai pronunțată”, previzionează un alt specialist.
De ce stagflația este periculoasă?
Stagflația este una dintre cele mai dificile scenarii economice, deoarece măsurile standard de combatere a inflației (cum ar fi majorarea dobânzilor) pot agrava recesiunea. În același timp, stimulentele economice riscă să amplifice inflația.
Efectele asupra populației sunt grave:
– Puterea de cumpărare scade – salariile nu țin pasul cu prețurile.
– Șomajul crește – firmele reduc angajările sau închid.
– Economiile se erodează – depozitele bancare nu mai acoperă inflația.
– Creditele devin inaccesibile – dobânzile cresc, iar condițiile se strictează.
Pentru familii și întreprinderi, impactul este deja vizibil:
– Pentru gospodării: prețurile la alimente, utilități și combustibil sar în sus, iar veniturile rămân în urmă.
– Pentru afaceri mici: costurile de operare cresc, iar vânzările scad, punând presiune pe profituri.
– Pentru pensionari: veniturile fixe nu mai acoperă cheltuielile zilnice.
În acest context, autoritățile se confruntă cu o provocare complexă: cum să stabilizeze economia fără a agrava criza. Iar cetățenii ar trebui să se pregătească pentru vremuri mai grele.
