Prețurile au crescut semnificativ în luna iulie, iar inflația a urcat de la 5,8% în iunie la 7,8%, potrivit datelor oficiale. Această creștere bruscă este determinată în special de explozia prețurilor la energie și produse alimentare, precum fructele. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) va organiza astăzi o conferință de presă pentru a analiza evoluția inflației, iar se preconizează o ajustare a țintei inflaționiste pentru acest an.
România se află deja printre țările cu cea mai ridicată inflație din Europa. Creșterea lunară a prețurilor a fost de 2,68% în iulie față de iunie, un nivel care nu se mai înregistrase din 2022.
Perspective pesimiste pentru următoarele luni
Analiștii estimează că inflația va rămâne între 7% și 8% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea de a atinge limita superioară până la sfârșitul perioadei. În cel mai bun caz, prețurile se vor stabiliza în acest interval, dar dacă riscurile economice se materializează, inflația ar putea ajunge la 9-10% până la finalul anului. Unele instituții financiare sunt și mai pesimiste, anticipând chiar cifre de două cifre.
Printre factorii care alimentează inflația se numără expirarea plafonării prețurilor la energie și majorarea TVA-ului și a accizelor, măsuri care au intrat în vigoare la 1 august.
Impactul schimbărilor demografice și climatice
Situația economică este agravată și de tendințele demografice negative. România pierde anual sute de mii de locuitori datorită emigrării și scăderii natalității, ceea ce afectează productivitatea. În plus, îmbătrânirea populației schimbă modelele de consum, influențând cererea și oferta pe piață.
Schimbările climatice reprezintă un alt risc major. Secetele și inundațiile distrug culturile, iar creșterea temperaturilor favorizează apariția dăunătorilor, reducând producția agricolă. Aceste fenomene duc la scumpiri semnificative ale alimentelor, afectând în special familiile cu venituri mici.
Riscurile geopolitice și efectele asupra economiei
Tensiunile internaționale, precum conflictul din Ucraina, au perturbat lanțurile de aprovizionare și au dus la creșteri bruște ale prețurilor la energie și materii prime. Țările exportatoare folosesc uneori resursele naturale ca instrument de presiune politică, destabilizând piețele globale.
Creșterea costurilor de producție se reflectă direct în prețurile finale, iar băncile centrale se confruntă cu provocări în gestionarea politicii monetare.
Concluzie: O perioadă dificilă în perspectivă
În următorii ani, economia românească va fi marcată de fluctuații ale inflației, influențate de factori interni și externi. Guvernele vor trebui să găsească soluții echilibrate între stimularea creșterii economice și controlul deficitului bugetar, pentru a atenua impactul asupra populației.
