Noul guvern din Senegal se confruntă cu o situație financiară alarmantă, după ce a descoperit datorii ascunse de miliarde de dolari, lăsate în urmă de administrația precedentă. Această problemă gravă a pus țara într-o postură delicată, mai ales după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) a suspendat linia de creditare, în urma unor discrepanțe semnificative în raportările financiare.
O povară ascunsă, dezvăluită prin audit
În septembrie 2023, autoritățile senegaleze au anunțat că deficitul bugetar real depășește 10% din PIB, mult peste cifra oficială de 5% comunicată anterior. Un audit ulterior a confirmat că datoria totală a țării se ridică la aproape 100% din PIB, iar unele estimări recente indică chiar o creștere până la 119%. Aceasta înseamnă că Senegalul ar putea deveni una dintre cele mai îndatorate țări din Africa, alături de Zambia și Sudan.
FMI, între suspiciuni și negocieri întârziate
Fondul Monetar Internațional, care monitoriza finanțele Senegalului în cadrul unui program de împrumut, a fost luat prin surprindere de această situație. Ca urmare, a înghețat linia de credit de 1,8 miliarde de dolari acordată în 2023. În prezent, discuțiile pentru un nou acord sunt în derulare, dar decizia finală ar putea fi amânată până în toamnă.
Între timp, guvernul condus de președintele Bassirou Diomaye Faye și prim-ministrul Ousmane Sonko încearcă să găsească soluții pentru a stabiliza economia. Printre măsurile anunțate se numără recalcularea bazei economice a țării și reeșalonarea unor plăți, pentru a evita o restructurare completă care ar putea afecta sistemul bancar regional.
Corupție și incertitudine
Autoritățile actuale au acuzat administrația anterioară de gestionare defectuoasă și chiar de delapidare de fonduri, inclusiv cele destinate combatării pandemiei de COVID-19. Unele dosare sunt deja în curs de judecată, dar impactul acestor practici asupra economiei rămâne profund.
Ce urmează?
Senegalul speră să obțină un nou acord cu FMI, care să-i permită să atragă investitori și să revină pe calea sustenabilității fiscale. Totuși, drumul spre recuperare va fi lung și plin de provocări, întrucât nimeni nu știe exact cum vor fi acoperite datoriile ascunse.
Întrebarea care rămâne este: cum a putut o țară să acumuleze atâtea datorii fără să fie detectate, și cine va plăti în final factura?
