În primele șase luni ale anului, România a cheltuit aproape 6 miliarde de euro pe importuri de alimente, echivalentul a 33 de milioane de euro pe zi. Această sumă este mai mare decât în perioada similară a anului trecut, când țara noastră a achiziționat produse alimentare în valoare de 30 de milioane de euro zilnic, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Situația este cu atât mai ciudată cu cât România dispune de pământuri fertile și o tradiție agricolă îndelungată. Totuși, magazinele sunt pline de carne procesată din Europa de Vest, lactate din țări precum Polonia sau Ungaria, dulciuri și conserve fabricate în străinătate. Un fermier local a evidențiat un detaliu surprinzător: România este singura țară din regiune care importă borcane pentru conserve, deși ar putea produce singură aceste bunuri.
Producție locală insuficientă, importuri în creștere
Lipsa unui număr suficient de producători autohtoni care să acopere cererea zilnică a determinat o creștere constantă a importurilor. Expertul Tudorel Andrei, autor al unei cărți despre comerțul agroalimentar, subliniază că România înregistrează deficite comerciale semnificative față de vecinii săi. De exemplu, deficitul față de Ungaria a crescut de 7 ori, față de Polonia de peste 12 ori, iar în cazul Bulgariei, de peste 25 de ori.
Cele mai mari probleme apar în cazul cărnii, produselor lactate și preparatelor din cereale. Astfel, în relația cu Ungaria, trei categorii de produse – carne, lactate și nutrețuri pentru animale – reprezintă peste 50% din totalul deficitului. Situația este similară și în cazul Poloniei, unde importurile de produse de patiserie, lactate și carne depășesc cu mult exporturile.
De ce exportăm materii prime și importăm produse finite?
O altă problemă majoră este faptul că România exportă materii prime, care sunt apoi prelucrate în străinătate și revândute la prețuri mult mai mari. Un exemplu emblematic este floarea-soarelui: țara noastră exportă semințe în cantități mari, care sunt transformate în ulei și alte produse în alte țări, iar apoi le reimportăm.
„Consumul intern a crescut datorită veniturilor mai mari și a ofertei diversificate din magazine, dar producătorii români nu au beneficiat de această creștere. Cererea a fost acoperită prin importuri masive”, explică Tudorel Andrei.
Dacă nu se iau măsuri pentru stimularea producției locale și a industriei de prelucrare, România va rămâne dependentă de importuri, cu toate riscurile economice și de securitate alimentară pe care le implică această situație.
