România are la dispoziție fonduri europene de 28,5 miliarde de euro, destinate investițiilor în infrastructură, sănătate și alte proiecte esențiale. Suma reprezintă aproximativ 9% din PIB-ul țării din 2023, situând România printre principalii beneficiari ai Uniunii Europene. Însă, pentru a accesa aceste resurse, autoritățile trebuie să îndeplinească anumite reforme și să finalizeze proiectele în termenele stabilite.
Potrivit unui reprezentant al Băncii Naționale a României, banii europeni ar putea acoperi construcția a peste 1.100 de kilometri de autostradă – echivalentul distanței dintre București și Viena – sau a 230.000 de locuințe în capitală. Totuși, până în prezent, țara a atras doar aproximativ o treime din suma totală, în timp ce media europeană de absorbție se apropie de 50%.
Problema principală o reprezintă întârzierile în implementarea proiectelor. Recent, s-a confirmat că investiții în valoare de 6,3 miliarde de euro nu vor putea fi finalizate până în august 2026, termenul limită stabilit de UE. Ca urmare, acestea nu vor mai beneficia de finanțare europeană, iar autoritățile vor fi nevoite să le susțină din bugetul național, crescând presiunea asupra deficitului.
Pe de altă parte, există și perspective pozitive. Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar pentru perioada 2028-2034, în valoare de 2.000 de miliarde de euro, din care România ar putea primi 60 de miliarde – cu 10 miliarde mai mult decât în ciclul actual. Propunerea este încă în discuție, dar, în forma preliminară, țara noastră se află pe locul șase în topul beneficiarilor.
În contextul actual, autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a evita pierderi suplimentare. Fondurile europene reprezintă o oportunitate crucială pentru modernizarea țării, dar accesarea lor depinde de eficiența administrației publice și de capacitatea de a atinge obiectivele stabilite.
