Sustenabilitatea sistemului de pensii din România se află sub semnul întrebării, iar una dintre soluțiile propuse este creșterea vârstei de pensionare. Conform unor analize, țara noastră se confruntă cu una dintre cele mai scurte perioade de activitate profesională din Uniunea Europeană, cu o medie de puțin peste 32 de ani de muncă.
În prezent, vârsta medie la care românii se retrag din activitate este de aproximativ 59,5 ani. Această situație pune presiune semnificativă asupra bugetului de stat, mai ales în contextul în care numărul pensionarilor sub 65 de ani depășește 770.000.
Tendința de creștere a vârstei de pensionare nu este specifică doar României. Multe state europene au adoptat sau analizează măsuri similare ca răspuns la îmbătrânirea populației și la presiunile demografice. De exemplu, în Danemarca se preconizează o majorare treptată până la 70 de ani până în 2040, iar Germania urmează să ajungă la 67 de ani până în 2031.
Țări precum Franța, Italia sau Spania au implementat deja reforme care vizează menținerea oamenilor mai mult timp pe piața muncii. Mecanismele variază de la indexarea la speranța de viață până la ajustări legate de perioada de contributivitate.
Scopul principal al acestor măsuri este asigurarea echilibrului financiar al sistemului de pensii și evitarea unei presiuni excesive asupra finanțelor publice. Fără astfel de ajustări, se estimează că sistemele de protecție socială ale multor țări ar deveni insustenabile în deceniile următoare.
