În primul trimestru al anului 2025, România s-a aflat în topul statelor Uniunii Europene cu cea mai accelerată creștere a datoriei publice raportate la PIB, conform datelor Eurostat. Nivelul datoriei a ajuns la 55,8% din PIB, marcând o creștere de 4,1 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2024. Doar Polonia (+6,1 pp) și Finlanda (+5,1 pp) au înregistrat progrese mai rapide, în timp ce Austria a avut o evoluție similară cu cea a României.
La nivel european, cele mai mari rate ale datoriei publice se regăsesc în Grecia (152,5% din PIB), Italia (137,9%) și Franța (114,1%), în timp ce Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%) și Luxemburg (26,1%) se situează la polul opus. Comparativ cu trimestrul precedent, 16 state membre au înregistrat creșteri ale datoriei, 10 au cunoscut scăderi, iar Cehia a rămas la același nivel.
Printre factorii care au contribuit la această evoluție se numără măsurile fiscale adoptate recent de guvern, inclusiv majorarea TVA de la 19% la 21% și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public pentru anul 2026. Autoritățile au justificat aceste decizii prin necesitatea consolidării bugetare, recunoscând totodată impactul nepopular al acestora.
În plus, au fost anunțate reforme în administrația fiscală și în sectorul companiilor de stat, cu scopul de a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice. Aceste inițiative fac parte dintr-un pachet mai amplu de ajustări economice, menit să stabilizeze finanțele pe termen lung.
Situația României reflectă o tendință europeană, în care unele țări reușesc să reducă datoria (cum ar fi Grecia, Cipru și Irlanda), în timp ce altele înregistrează creșteri semnificative. Analiștii avertizează că, deși nivelul datoriei rămâne sub media UE, ritmul de creștere ridicat poate deveni problematic dacă nu sunt adoptate măsuri de echilibrare a bugetului.
