În ultimii ani, România se confruntă cu un declin demografic alarmant, iar unele localități din țară se apropie de dispariție. În comune precum Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani s-au înregistrat doar trei nașteri. În unele zone, liniștea a înlocuit de mult zgomotul copiilor.
Problema nu este izolată. Multe sate și orașe mici din România se confruntă cu o natalitate extrem de scăzută. Datele oficiale arată că în 2024 numărul nașterilor a scăzut sub 150.000, cel mai mic nivel din ultimele decenii. Pentru comparație, în anii ’60, România înregistra peste 300.000 de nașteri anual.
„Generația din anii ’60 a fost ultima care a asigurat înlocuirea populației. De atunci, natalitatea a intrat într-un declin continuu”, explică specialiștii în demografie.
Comunități care se sting
În comune precum Ocoliș (Alba) sau Râmeț, populația a scăzut dramatic. Ocoliș, formată din zece sate, are acum doar 227 de locuitori, față de peste 600 în trecut. În Râmeț, situația nu este mai bună – populația a scăzut de la 574 la 426 de locuitori într-un deceniu.
Fenomenul se extinde și la nivel urban. Orașe precum Orșova, Beiuș sau Motru se confruntă cu o populație tot mai îmbătrânită, iar natalitatea rămâne extrem de scăzută.
De ce nu mai avem copii?
Motivele acestui declin sunt complexe. Pe lângă factorii economici – incertitudinea financiară și costurile ridicate ale creșterii copiilor – există și un factor istoric. Politica draconică a regimului comunist privind avortul și contracepția a lăsat urme adânci în mentalitatea românilor, influențând decizia multor cupluri de a nu avea copii.
Studii recente arată că peste 70% dintre români consideră că situația materială este principalul obstacol în calea unei familii numeroase. În plus, urbanizarea și prioritizarea carierei au dus la amânarea nașterii primului copil, reducând fertilitatea.
Viitorul incert
Dacă tendința continuă, efectele vor fi vizibile în toate domeniile: de la închiderea școlilor din zonele rurale până la scăderea forței de muncă. Deja, unele localități se transformă în „sate fantomă”, iar casele părăsite devin simbolul unei Românii care se sting în liniște.
Fără politici eficiente de stimulare a natalității și fără îmbunătățirea condițiilor de viață, această tendință nu va putea fi inversată. Și, până atunci, tot mai multe comunități vor rămâne doar o amintire.
