O modificare legislativă propusă recent, care vizează răspunderea personală a administratorilor în caz de insolvență, ignoră realități concrete din teren. Uneori, firmele ajung în imposibilitatea de plată nu din culpă proprie, ci din cauza unor greșeli ale autorităților fiscale. Iar căile de a obține dreptatea în justiție pot dura peste un deceniu.
Un exemplu edificator îl constituie situația unei companii din construcții care a câștigat o licitație publică pentru un tronson de drum național. Lucrarea, estimată inițial la 60 de milioane de lei, a fost amânată cu trei ani din cauza unor probleme legate de exproprieri. Întârzierea a generat costuri suplimentare substanțiale, iar firma a solicitat o majorare a prețului contractului la 90 de milioane de lei, pentru a acoperi creșterile de preț la materiale și salarii. Beneficiarul lucrării a refuzat suplimentarea, iar antreprenorul a fost nevoit să anuleze factura și să absoarbă pierderile.
Problema s-a agravat atunci când ANAF a efectuat o inspecție fiscală și a stabilit, în mod eronat, un impozit de plată de 5 milioane de lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități. Autoritatea fiscală a ignorat faptul că firma nu a încasat de fapt suma de 30 de milioane de lei pentru care se calcula TVA-ul. Ca urmare, societatea a intrat în imposibilitate financiară, a concediat sute de angajați și a încetat activitatea.
Au urmat 13 ani de procese, timp în care firma a contestat decizia ANAF prin toate instanțele. Abia în 2025, printr-o procedură excepțională de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat impunerea fiscală inițială. Însă victoria juridică, deși importantă, a venit prea târziu: afacerea fusese deja distrusă, iar activele vândute.
Cazul subliniază necesitatea ca orice modificare legislativă să ia în considerare și astfel de scenarii, în care firmele devin victime ale unor greșeli administrative. Este esențial să existe un echilibru între responsabilizarea antreprenorilor și protejarea lor împotriva unor decizii fiscale incorecte. Fără acest echilibru, măsurile riscă să devină contraproductive, penalizând firmele care acționează în bună credință.
