În primele șase luni ale anului, economia românească a înregistrat o creștere de doar 0,3%, cu aceeași performanță slabă atât în primul, cât și în al doilea trimestru. Aceste cifre, publicate recent, confirmă tendința de încetinire economică, într-un context marcat de inflație ridicată și datorii publice în creștere.
Cu o rată a inflației apropiată de 8% și o datorie publică care atinge 55,8% din PIB, impactul acestei creșteri minime este aproape imperceptibil pentru populație. De fapt, în condițiile actuale, mulți economiști consideră că situația poate fi asemănătoare unei recesiuni, deși tehnic aceasta se definește prin scăderea PIB-ului timp de două trimestre consecutive.
O problemă majoră o reprezintă combinația dintre creșterea economică anemică și inflația persistentă, un fenomen cunoscut sub numele de stagflație. Această situație reduce puterea de cumpărare, amplificând sărăcia și riscul de șomaj.
Prognozele nu sunt surprinzătoare: atât autoritățile monetare, cât și experții independenți au anticipat o evoluție modestă a economiei, cu posibilitatea unei recesiuni pe termen scurt. Datele actualizate includ ajustări statistice, recalculând indicii pe baza estimărilor pentru trimestrul II 2025.
În concluzie, economia României se confruntă cu provocări semnificative, iar lipsa unor măsuri eficiente poate prelungi perioada de stagnare.
