Astăzi, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele semnificative privind evoluția economiei în primele șase luni ale anului. Datele arată o creștere economică de doar 0,3% în al doilea trimestru față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând tendința de încetinire a activității.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că, în următoarele 12 luni, economia ar putea înregistra o creștere între 0 și 1%, subliniind însă că această estimare este aproximativă. El a avertizat că evitarea unei recesiuni depinde în mare măsură de absorbția eficientă a fondurilor europene.
În același timp, instituțiile financiare și analiștii independenți au emis prognoze mai pesimiste. BRD estimează că în 2025 economia ar putea intra în recesiune, cu o scădere a PIB-ului între 0,6% și 1,4%. Adrian Codîrlașu, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, a subliniat că indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut semnificativ, iar riscul de recesiune este în creștere.
„Combinația dintre o posibilă recesiune și creșterea inflației datorită măsurilor fiscale pro-ciclice poate avea efecte negative majore”, a precizat Codîrlașu.
Potrivit unui raport ING, economia ar putea stagnă în 2025, cu o creștere de doar 0,3%, în timp ce inflația ar putea atinge aproape 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%.
Printre semnalele care indică o posibilă recesiune se numără:
– Scăderea numărului de locuri de muncă noi și creșterea cererilor de ajutor de șomaj.
– Reducerea cheltuielilor consumatorilor și scăderea vânzărilor din retail.
– Creșterea numărului de falimente și a lichidărilor de stocuri.
– Scăderea comenzilor pentru bunuri de consum și producția industrială.
BNR a avertizat, de asemenea, că în lipsa unor măsuri clare de politică economică, anticipările inflaționiste ale firmelor și consumatorilor ar putea depăși țintele stabilite. De asemenea, există riscul ca majorările de pensii și salarii să amplifice presiunile inflaționiste.
În concluzie, economia românească se află într-un moment critic, iar deciziile viitoare ale autorităților vor fi decisive în evitarea unei crize economice profunde.
