În inima unui sat din apropierea Sibiului, un muncitor nepalez, pe care colegii îl numesc „Ion”, își începe ziua de lucru. A sosit în România acum cinci luni, în căutarea unei vieți mai bune. Povestea lui este una obișnuită în contextul actual, în care țara noastră se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă.
Proprietarii de ferme și întreprinderi recunosc că, fără muncitorii din Asia, multe afaceri ar fi pe cale de dispariție. „Tinerii români nu mai doresc să lucreze în agricultură sau în construcții. Preferă să plece în străinătate sau să aștepte oportunități mai ușoare”, mărturisește un fermier din zonă.
O problemă structurală
Conform unei analize recente, peste 40% dintre companiile din România se confruntă cu lipsa de personal calificat. Rata de ocupare a crescut ușor, dar rămâne sub media europeană. Sectoare precum agricultura, construcțiile și sănătatea sunt cele mai afectate, iar în mediul rural, lipsa de mâini de lucru este simțită cu precădere.
În același timp, România înregistrează o schimbare demografică semnificativă. Populația îmbătrânește rapid, iar vârsta mediană a ajuns la 44 de ani. Numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani a crescut constant, reprezentând acum 20% din totalul locuitorilor.
Migrația – un paradox
Deși în ultimii doi ani a fost înregistrat un flux pozitiv de migrație, milioane de români continuă să lucreze în străinătate. Pe de altă parte, țara noastră devine tot mai dependentă de muncitori străini, în special din Asia, care ocupă locurile lăsate libere de cei care au plecat.
Problemele sistemului educațional agravează situația. Abandonul școlar ridicat și nivelul scăzut al competențelor la absolvire fac ca mulți tineri să nu fie pregătiți pentru cerințele pieței muncii.
Soluții pe termen lung
Autoritățile recunosc că această criză nu poate fi rezolvată peste noapte. Este nevoie de investiții majore în educație, de programe de recalificare și de politici care să încurajeze tinerii să rămână în țară. În plus, integrarea tehnologiilor moderne, precum robotizarea și inteligența artificială, ar putea compensa parțial lipsa de forță de muncă.
Pentru moment, însă, România rămâne dependentă de muncitorii ca „Ion”, care, în ciuda dificultăților, contribuie la menținerea economiei pe linia de plutire.
