În cadrul unui interviu recent, generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al armatei ucrainene, a afirmat că Rusia a înregistrat pierderi uriașe în timpul operațiunii militare desfășurate în regiunea Kursk. Potrivit acestuia, forțele ruse au suferit aproximativ 80.000 de victime – soldați uciși sau răniți – în timp ce pierderile ucrainenilor ar fi fost „semnificativ mai mici”.
Deși nu a oferit cifre exacte privind pierderile propriilor trupe, Sîrskîi a subliniat că Rusia a consumat o treime din bombele sale ghidate în această regiune, iar dronele cu fibră optică, considerate o amenințare majoră, au fost testate pentru prima dată pe acest front. De asemenea, a menționat prezența a aproximativ 20.000 de militari nord-coreeni în zonă, deși aceștia nu au fost angajați încă în lupte active pe teritoriul Ucrainei.
Ofensiva ucraineană din august 2024 a surprins Moscova, ducând la ocuparea a peste 1.300 de kilometri pătrați în primele etape. Scopul operațiunii a fost să distragă resursele ruse de la frontul din estul Ucrainei și să perturbe potențiale planuri de invazie asupra regiunii Sumî. În primăvara acestui an, însă, Rusia a lansat o contraofensivă, sprijinită de trupe nord-coreene, reușind să recucerească mare parte din teritoriul pierdut.
Analiștii militari sunt împărțiți în privința eficienței strategice a acestei acțiuni. Unii critici consideră că ofensiva ar fi trebuit încheiată mai devreme, evitându-se astfel o confruntare prelungită și costisitoare. Cu toate acestea, Kievul continuă să sublinieze pierderile masive ale Rusiei ca un succes major.
Pe alte sectoare ale frontului, forțele ruse mențin presiunea, încercând să creeze o breșă în regiunea Sumî și să pătrundă pentru prima dată în zona Dnipropetrovsk. În ciuda eforturilor Ucrainei de a rezista, Rusia deține un avantaj clar în ceea ce privește resursele militare și efectivele umane. Situația este complicată și de dinamica relațiilor dintre Kiev și principalul său aliat, Statele Unite, în contextul schimbărilor politice de la Washington.
