Peste 9 milioane de români care dețin pensii private (Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) se vor confrunta cu noi reguli privind retragerea fondurilor după pensionare. Conform unui proiect de lege discutat recent, ei nu vor mai putea încasa întreaga sumă dintr-o dată, ci doar maximum 25%, iar restul va fi plătit lunar pe durata vieții. Excepție fac cei care au în conturi sume mai mici decât 12 indemnizații sociale pentru pensionari (15.372 de lei la finele anului trecut) – aceștia vor putea retrage integral banii, ca până acum.
Autoritățile justifică modificările prin necesitatea alinierii la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în contextul aderării României. Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat că această reformă este esențială pentru asigurarea unor venituri stabile pe termen lung pentru pensionari.
Două opțiuni principale de încasare
Proiectul prevede două modalități de plată:
1. Retrageri programate – plăți lunare pe o perioadă stabilită (maximum 10 ani), cu garantarea returnării întregii sume. Dacă pensionarul decedează înainte de epuizarea fondurilor, moștenitorii vor primi diferența.
2. Pensie viageră – plăți lunare pe viață, calculate pe baza metodelor actuariale.
Critici din partea consumatorilor
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) consideră că noile reglementări favorizează administratorii de fonduri, nu participanții. Printre obiecții se numără perioada prea lungă de plată (10 ani, față de 5 anterior) și limita redusă a retragerii forfetare (25%). Asociația propunea o extragere de 30%, precum și posibilitatea retragerii integrale în caz de urgență medicală sau socială.
De ce se schimbă regulile?
Sistemul de pensii private a fost introdus în 2005, dar faza de plată nu a fost reglementată corespunzător. Guvernul susține că modificările sunt necesare pentru a gestiona sumele tot mai mari din conturi și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung. Bulgaria este menționată ca model, având un sistem similar.
În prezent, activele din pilonul II reprezintă peste 10% din PIB-ul României. Între 2011 și 2024, plățile unice au depășit 1,4 miliarde de lei, iar cele eșalonate, 560 de milioane de lei.
Proiectul va intra în dezbatere publică în următoarele săptămâni, iar modificările pot fi supuse unor ajustări înainte de adoptarea finală.
