Economia României a înregistrat o creștere modestă de doar 0,3% în primele șase luni ale anului, potrivit datelor oficiale. Această evoluție, considerată anemică de specialiști, reflectă o apropiere periculosă de stagnare, iar pe fondul inflației ridicate, poate fi percepută de populație ca o contracție economică.
Analiștii financiari au opinii divergente cu privire la evoluția viitoare. Unii prevăd o recesiune în cursul anului, cu o contracție estimată între 0,6% și 1,4%. Alții, mai optimiști, estimează o creștere de până la 1,3%, bazându-se pe reziliența consumului și pe potențialul investițiilor.
Doar două sectoare au adus o contribuție pozitivă la produsul intern brut: construcțiile și IT&C. Pe de altă parte, industria, comerțul cu amănuntul, transportul, dar și hotelurile și restaurantele au avut un impact negativ. Fără veniturile din impozite, economia ar fi intrat efectiv în recesiune.
Speranța de relansare economică se află în investițiile publice, în special cele finanțate din fondurile europene. Estimările indică posibilitatea injectării a până la 17 miliarde de euro în economie în anul următor, sumă care ar putea susține activitatea în construcții și ar putea preveni o contracție profundă.
Un alt factor optimist îl reprezintă perspectiva unei recolte record de grâu, una dintre cele mai bune din ultimul deceniu. Deși agricultura are o pondere redusă în PIB, o performanță solidă în acest sector ar oferi un impuls simțitor exporturilor și ar spori încrederea în economie.
Pe termen scurt, evoluția economică va depinde în mare măsură de capacitatea de a absorbi fondurile europene și de menținerea consumului intern, care, în ciuda presiunilor inflaționiste, a rămas surprinzător de robust.
