În urma anunțului ministerial privind scăderea cu 25% a facturilor la energie în șase luni până la un an, o expertă în domeniu atrage atenția asupra lipsei de fundament economic a propunerilor. „Logica pieței nu susține aceste inițiative”, afirmă specialista, evidențiind contradicțiile dintre măsurile anunțate și realitățile sectorului.
România rămâne importator net de energie electrică nu din cauză că ar fi redus excesiv capacitatea de producție, ci pentru că energia produsă din cărbune este mult mai scumpă decât cea importată. Din cei 5.000 MW instalați anterior, rareori funcționează mai mult de 1.000 MW, iar scoaterea treptată din uz a unor capacități, conform calendarului de tranziție energetică, nu ar fi afectat semnificativ oferta. Prin urmare, menținerea unor capacități necompetitive nu ar putea reduce prețurile.
Deblocarea proiectelor de centrale pe gaz natural este prezentată ca o altă soluție, însă costurile de construcție și de producție a energiei din gaze sunt printre cele mai mari. Astfel, investițiile în astfel de capacități nu ar putea duce la scăderea prețurilor, ci dimpotrivă, ar putea contribui la creșterea acestora.
Soluțiile structurale, precum investițiile în stocare comercială și promovarea comunităților energetice, par a fi ignorate în pachetul de măsuri. Deși unele propuneri tehnice, cum ar fi tarifele dinamice sau mecanismul de market maker, sunt interesante și ar putea aduce beneficii, ele nu justifică promisiunea unei reduceri substanțiale a prețurilor în doar șase luni.
În concluzie, lipsa unei băți economice solide a măsurilor anunțate face ca obiectivul de reducere a facturilor să pară mai degrabă o speranță decât o strategie fezabilă. Fără investiții în soluții reale și fără o abordare coherentă a tranziției energetice, promisiunile de scădere a prețurilor rămân, din păcate, fără o bază concretă.
