Un studiu recent evidențiază diferențele semnificative de încredere pe care cetățenii din Europa Centrală și de Sud-Est le acordă băncilor lor centrale. În timp ce Albania și Bulgaria se remarcă prin niveluri ridicate de încredere, România se situează printre țările cu cea mai scăzută încredere, alături de Bosnia și Ungaria.
Analiza, realizată de Banca Națională a Austriei, subliniază că încrederea în instituțiile monetare a revenit în centrul atenției, mai ales în contextul valului inflaționist postpandemic și al unor decizii privind politicile monetare care au fost contestate. În cazul României, cercetarea arată că încrederea în BNR scade pe măsură ce respondenții au vârsta mai înaintată sau venituri mai modeste. Persoanele cu venituri mari tind să aibă o încredere substanțial mai mare în instituție.
Factorii care contribuie la o încredere sporită într-o bancă centrală includ independența instituțională, politic monetară eficientă, transparență și comunicare clară cu publicul. De exemplu, Banca Albaniei, considerată una dintre cele mai transparente din regiune, beneficiază de un cadru legislativ modern și de o istorie de stabilitate financiară, ceea ce i-a consolidat credibilitatea.
Pe de altă parte, crizele economice, polarizarea socială și răspândirea dezinformării prin rețelele sociale pot submina încrederea, care, odată pierdută, este dificil de recâștigat. Autorii studiului subliniază, totuși, că băncile centrale pot lua măsuri pentru a-și consolida relația cu publicul, printre care îmbunătățirea comunicării și promovarea educației financiare.
Cu cât cetățenii înțeleg mai bine rolul și funcțiile băncii centrale, cu atât devin mai puțin vulnerabili la informațiile false și mai deschiși să aibă încredere în deciziile acesteia.
