Încălcări ale autonomiei instituțiilor monetare pot avea efecte devastatoare asupra economiilor naționale și ale piețelor globale, avertizează experți. Istoria demonstrează că atunci când factori politici intervin în deciziile băncilor centrale, urmează haos financiar și instabilitate.
Un caz recent care a stârnit reacții aprige este acela al unui fost președinte american care a anunțat în mod public înlăturarea unei guvernatoare a băncii centrale, pe motiv că ar fi acționat pe bază de „cauze întemeiate”. Acest gest a fost catalogat nu doar ca ilegal, ci și ca o amenințare directă la adresa credibilității sistemului financiar.
Mecanismul este simplu și, din păcate, recurent: prin astfel de acțiuni, se încearcă subminarea independenței decizionale, transformând băncile centrale în instrumente de satisfacere a intereselor particulare. Scopul pare a fi intimidarea factorilor de decizie și alinierea politicilor monetare la voința unor grupuri sau persoane.
Consecințele asupra economiei pot fi grave: inflație accelerată, scăderea încrederii în monedă, volatilitate sporită și, în cele din urmă, afectarea poziției valutare internaționale a țării. De-a lungul timpului, multiple state au experimentat astfel de scenarii, iar rezultatele au fost adesea dure.
Există și precedentul românesc, unde au circulat informații nefondate despre modul de finanțare sau obiectivele Băncii Naționale. Însă, similaritățile cu alte țări arată că presiunile asupra independenței băncilor centrale sunt o problemă globală, nu doar locală.
Specialiștii susțin că o bancă centrală independentă este esențială pentru menținerea stabilității prețurilor și a ocupării forței de muncă. Orice încercare de a o politiza riscă să distrugă un pilon fundamental al democrației economice.
Este necesar ca autoritățile, sistemul juridic și comunitatea financiară să ia poziție fermă împotriva astfel de încercări. Protejarea autonomiei monetare nu este doar o chestiune tehnică, ci una de securitate economică națională și internațională.
