Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat recent de ce România nu a reușit să adopte moneda europeană, deși, la un moment dat, îndeplineam toate criteriile necesare. Potrivit lui Isărescu, problema nu a fost tehnică, ci una politică – renunțarea la disciplina bugetară a îndepărtat țara de obiectivul integrării în zona euro.
„Am avut șansa între 2013 și 2015, când îndeplineam condițiile. Atunci, chiar s-a stabilit o dată țintă pentru trecerea la euro. Dar ulterior, s-a considerat că datoria publică este prea mică și că putem profita de această situație pentru stimularea economică. Practic, aproape toate guvernele care au urmat au abandonat această prioritate”, a declarat Isărescu.
El a subliniat că nu un singur partid este de vină, ci mai degrabă o abordare comună a clasei politice, care a preferat măsuri fiscale expansive în locul consolidării bugetare. După 2018, chiar și structurile pregătitoare pentru tranziția la euro au fost desființate, inclusiv cele care se ocupau de aspecte tehnice, precum introducerea monedei în circulație.
În prezent, perspectiva aderării la euro pare îndepărtată. Analiștii estimează că România ar putea intra în Eurozonă abia în 2035, iar unii chiar cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Comisia Europeană confirmă că țara noastră nu îndeplinește încă criteriile necesare, în timp ce Bulgaria, care a aderat în același an la UE, se pregătește să adopte euro din 2026.
Astfel, în lipsa unei voinți politice ferme și a unei strategii clare, România rămâne în afara zonei euro, iar visul unei integrări monetare complete pare tot mai greu de atins.
