Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au anunțat o întâlnire la nivel înalt pe 15 august, în Alaska. Scopul discuțiilor ar fi găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina, care a durat deja ani de zile.
Anunțul vine după luni de tensiuni și negocieri indirecte, marcând o schimbare de atitudine din partea Washingtonului. Până acum, Occidentul a tratat Moscova ca pe un stat izolat din cauza invaziei din 2022, care a lăsat în urmă zeci de mii de victime și distrugeri fără precedent.
Locul ales pentru summit are o semnificație istorică: Alaska a fost cumpărată de Statele Unite de la Rusia în 1867, într-o perioadă în care Imperiul Rus se confrunta cu dificultăți financiare grave. Ironia alegerii acestui loc nu a trecut neobservată, mai ales într-un context în care Ucraina nu va fi prezentă la masa negocierilor.
Analiștii consideră că șansele unui progres imediat sunt minime. Totuși, simplul fapt că un lider american acceptă să discute direct cu Putin este văzut ca o victorie simbolică pentru Kremlin. De la preluarea mandatului, Trump a evitat o întâlnire oficială cu Putin, temându-se să nu fie perceput ca înclinat spre concesii. Pe de altă parte, liderul rus, încrezător în avansul trupelor sale pe front, nu a dorit să pară că face primul pas spre pace.
Presiunile externe au jucat un rol crucial în schimbarea de atitudine. Amenințările cu sancțiuni severe dacă războiul nu se încheie au determinat o reacție din partea Moscovei. Cererea Rusiei pentru un summit a venit chiar înainte de expirarea ultimatumului pus de Trump, care a și aplicat măsuri dure împotriva altor țări, cum ar fi India, pentru achizițiile de petrol rusesc.
Pentru Putin, o astfel de întâlnire reprezintă mai mult decât o simplă discuție de pace. Liderul rus vede lumea ca un teren împărțit în sfere de influență, asemenea acordurilor de la Yalta din 1945. El consideră că, în ciuda problemelor economice, Rusia rămâne o putere globală datorită arsenalului nuclear.
Obiectivele Moscovei sunt clare: recunoașterea anexării unor teritorii ucrainene, excluderea Ucrainei din NATO și limitarea capacităților militare ale Kievului. Însă, în ciuda eforturilor diplomatice, perspectiva unui acord pare îndepărtată. Majoritatea ucrainenilor resping orice concesie teritorială, iar Kievul a reiterat că nu va renunța la nicio parte din țară.
Trump, care și-a promis alegătorilor că va opri războiul „în 24 de ore”, continuă să se prezinte ca un negociator de elită. Deși termenul promis a trecut de mult, el menționează în mod constant posibilitatea obținerii Premiului Nobel pentru Pace, legându-și eforturile de rezolvare a conflictului din Ucraina.
Reacțiile la anunțul summitului au fost mixte. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că orice înțelegere fără participarea Kievului va fi „împotriva păcii”. Pe de altă parte, în Rusia, unele publicații se întreabă dacă întâlnirea va aduce schimbări reale sau va rămâne doar un gest teatral.
Întrebarea care rămâne este: va fi acest summit un pas spre pace sau doar o altă manevră într-un joc diplomatic complex? Răspunsul va fi dat în săptămânile care urmează.
