Activele financiare ale administrației publice au înregistrat o scădere notabilă în primele trei luni ale anului 2025, conform datelor publicate de autorități. Ponderea acestora în produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din anul precedent, ajungând la 25,7%.
Principalul factor care a determinat această tendință a fost reducerea disponibilităților monetare și a depozitelor, care s-au diminuat cu 9,1%, reprezentând doar 6,5% din PIB. Acest declin se datorează, în mare măsură, contextului politic și economic din perioada electorală.
Pe de altă parte, volumul creditelor acordate de administrațiile publice a crescut cu 2,4%, atingând 2,1% din PIB, în timp ce participațiile și acțiunile au rămas stabile, la 9,8% din PIB. De asemenea, alte creanțe, precum taxele, impozitele și contribuțiile sociale, au înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 7,1% din PIB.
Datoria publică a cunoscut, însă, o creștere semnificativă, ajungând la 60,4% din PIB, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul similar din 2024. Această majorare se datorează, în principal, emisiunilor de obligațiuni lansate de Ministerul Finanțelor, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru refinantarea datoriilor existente.
În plus, stocul creditelor guvernamentale a crescut cu 23,7%, ajungând la 8,8% din PIB, în urma programului de emisiuni de titluri de stat destinate populației. Alte datorii ale statului au atins 9,4% din PIB.
Din perspectiva finanțării, sectorul public a înregistrat o nevoie netă de finanțare de 2% din PIB, față de 2,4% în primul trimestru al anului trecut. Administrația centrală a avut un deficit de 2,3% din PIB, în timp ce autoritățile locale și cele de securitate socială au înregistrat o ușoară capacitate de finanțare.
Aceste evoluții reflectă presiunile bugetare și economice din perioada recentă, marcate de cheltuieli crescute și de necesitatea de a atrage resurse financiare suplimentare.
