Începând din anul următor și până în 2030, peste 600 de persoane vor ajunge zilnic la vârsta standard de pensionare, conform datelor oficiale. Asta înseamnă că, în medie, un nou pensionar va apărea la fiecare două minute.
În prezent, România are peste 770.000 de pensionari care nu au împlinit încă 65 de ani – un număr mai mare decât populația întregului județ Iași, cel mai populat din țară. Bucureștiul deține primul loc, cu peste 133.000 de astfel de beneficiari, urmat de Cluj (41.000) și Prahova (38.000). În Capitală și Prahova, aproximativ 27% din locuitori primesc pensii, iar în Cluj, unul din patru cetățeni este pensionar.
Termenul de „pensionar” nu se referă doar la cei care au depășit vârsta legală de retragere din activitate. Această categorie include și persoane care au ieșit mai devreme din sistemul de muncă din cauza unor probleme de sănătate, a pensiilor anticipate sau a profesii cu condiții speciale.
Interesant este că în județele Giurgiu și Ilfov se înregistrează cifre negative, ceea ce sugerează că o parte din locuitorii de peste 65 de ani continuă să lucreze. Această situație poate fi explicată prin faptul că, în condițiile economice actuale, mulți nu își pot menține nivelul de trai doar din pensia de stat.
Inflația – un factor decisiv
O inflație de 3% face ca suma necesară pentru a menține același standard de viață să se dubleze la fiecare 24 de ani. Astfel, dacă acum cheltuiți 72.000 de lei pe an, peste un sfert de veac veți avea nevoie de 150.000 de lei anual. La o rată a inflației de 6%, aceeași sumă se dublează în doar 12 ani.
Comparativ, Ungaria are aproximativ 400.000 de pensionari sub 65 de ani, iar Bulgaria – 350.000. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește durata vieții profesionale, o schimbare semnificativă față de situația de acum două decenii, când țara noastră se afla în topul statelor cu cei mai mulți ani lucrați.
Pe plan european, Finlanda deține recordul, cu o vârstă medie de pensionare de peste 61,5 de ani. În contextul îmbătrânirii populației, multe țări analizează posibilitatea majorării vârstei standard de pensionare.
În România, unele județe au o proporție mai mare de pensionari decât Japonia, una dintre cele mai îmbătrânite națiuni din lume. Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
