Românii se confruntă cu o dublă lovitură la adresa portofelului: pe lângă creșterile de tarife anunțate, consumul crescut de aer condiționat în perioada caniculară va umfla și mai mult facturile. Specialiștii avertizează că, pe măsură ce verile devin din ce în ce mai fierbinți, cheltuielile pentru răcirea locuințelor se vor apropia de cele pentru încălzirea de iarnă.
În ultima perioadă, Europa a fost zguduită de valuri de căldură extremă, cu temperaturi care au depășit 40 de grade. Aceasta a dus la o explozie a cererii de electricitate, în special din cauza utilizării intensive a aparatelor de climatizare. În unele momente, prețurile energiei au urcat până la dublu, conform unui raport al grupului de analiză Ember Energy.
Luna iunie a fost cea mai fierbinte din istoria Europei de Vest, iar impactul asupra rețelelor electrice a fost imens. Producția solară a atins un record, ajungând la 45 TWh în Uniunea Europeană, compensând parțial creșterea consumului. Totuși, canicula a provocat și probleme, inclusiv oprirea temporară a unor reactoare nucleare din cauza temperaturilor ridicate ale apelor de răcire.
România, la rândul ei, nu a scăpat de aceste presiuni. În iulie, consumul național de energie electrică a depășit 8.000 de MW în unele momente, niveluri similare cu cele din sezonul rece. Chiar și în weekend, cererea a rămas ridicată, ajungând peste 7.000 de MW, ceea ce indică o schimbare majoră în obiceiurile de consum.
Pentru un apartament mediu de 50 de metri pătrați, răcirea în lunile de vară poate ajunge la un cost de aproximativ 350 de lei lunar, în timp ce încălzirea pe timp de iarnă ar putea depăși 1.000 de lei. Diferența dintre cele două sezoane se micșorează rapid, iar experții estimează că, în viitor, vara va deveni la fel de costisitoare ca iarna.
Rețelele electrice, la limită
Canicula aduce cu sine și riscuri majore pentru infrastructura energetică. Supraîncărcarea rețelelor a dus deja la pene de curent în București, unde zeci de mii de locuitori au rămas fără electricitate în weekend-urile toride. Companiile de distribuție au intervenit pentru a repara cabluri deteriorate și echipamente suprasolicitate, dar presiunea rămâne ridicată.
În plus, România a fost nevoită să apeleze la importuri de energie pentru a menține stabilitatea sistemului. Sursele regenerabile, în special cele solare, au jucat un rol crucial în acoperirea cererii în timpul zilei, dar noaptea, hidrocentralele și importurile au compensat deficitul.
Viitorul ar putea fi și mai dificil
Jan Rosenow, expert în energie de la Universitatea Oxford, avertizează că, pe măsură ce temperaturile vor continua să crească, cererea maximă de electricitate se va muta din iarnă în vară. Acest lucru va pune sub presiune și mai mare rețelele și va crește costurile pentru consumatori.
În acest context, autoritățile și furnizorii de energie trebuie să ia măsuri pentru a moderniza infrastructura și a promova eficiența energetică. Altfel, facturile românilor vor continua să crească, iar riscul de pene va deveni tot mai mare.
