România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, mai sever decât media europeană, potrivit unor analize recente. Aproape 40% dintre companii consideră că lipsa personalului calificat reprezintă o problemă majoră, iar deficitul se resimte atât în domeniile cu cerințe elementare, cât și în IT, inginerie, științe și sănătate.
În mod paradoxal, deși piața muncii este tensionată, există rezerve importante de potențială forță de muncă. Țara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de participare la activitate economică din Uniunea Europeană, iar numeroși tineri, femei și membri ai comunităților defavorizate rămân în afara circuitului profesional.
O schimbare notabilă s-a produs însă în dinamica migrației. După peste două decenii în care plecările depășeau sosirile, România a înregistrat pentru prima dată un sold migratoriu pozitiv în perioada 2022–2023. Această tendință a fost alimentată atât de creșterea numărului de lucrători din țări non-UE, cât și de revenirea unor români din diaspora după pandemie.
Demografia continuă să fie un factor de presiune. Populația îmbătrânește accelerat, iar vârsta mediană a ajuns aproape de 44 de ani. Proiecțiile indică o scădere a populației totale cu aproape 10% până în 2035.
Acest context face ca migrația net pozitivă să fie văzută ca o corecție necesară a pieței, generată de cererea ridicată de muncă și de condițiile economice din țară. Cu toate acestea, păstrarea lucrătorilor calificați și creșterea productivității rămân provocări esențiale pentru viitorul economic al României.
